Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a cerut autorităților publice și instituțiilor să își achite restanțele. La nivel național, suma totală a obligațiilor neachitate este de peste 582 de milioane de lei, înregistrată la data de 31 august.
Și în Vrancea sunt câteva primării, dar și alte instituții care figurează cu restanțe în datele ANAF. Cele mai mari sume sunt la defuncta Stațiune de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Focșani, cu peste 5 milioane de lei, probabil cu șanse mici de recuperare.
Dintre ceilalți restanțieri, Primăria Vidra are cele mai mari sume neplătite, de 818.157 lei. În subordinea autorității locale se află Serviciul Public de Alimentare cu Apă și Canalizare, la rândul său cu datorii de 281.193 lei. În total, la nivel local sunt datorii de aproape 1,1 milioane lei.
Celelalte primării și instituții cu restanțe sunt:
Slobozia Bradului – 428.876 lei
Primăria Panciu – 320.244 lei. De menționat că Primăria Panciu vrea să contracteze un împrumut de 6 milioane de lei, însă până acum consilierii locali s-au opus proiectului primarului orașului.
Primăria Dumitrești – 291.074 lei
Primăria Bălești – 189.309 lei
Grădinița cu program prelungit nr. 13 Focșani – 127.606 lei
Primăria Ciorăști – 103.063 lei
Școala Postliceală Sanitară „Vasile Alecsandri” Focșani – 61.133 lei
Ce spune primarul din Vidra despre restanțe
Primarul din Vidra spune că, la serviciul de apă și canalizare, sumele s-au acumulat de mai mulți ani și provin din încasări „scăpate ușor de sub control”, la care se adaugă și alte cauze.
„La Serviciul de Apă există datorii acumulate de mai mulți ani. Am schimbat șeful de serviciu și avem o strategie clară, urmărind în același timp implementarea unui proiect de apă și canalizare. La acest serviciu, majorarea prețului la apă se poate face doar cu acordul ANRSC, acord care se obține greu, necesitând o serie întreagă de avize. În timp, aceste datorii se adună, pentru că toate instituțiile vor bani. Trebuie să recunosc că și încasările au scăpat ușor de sub control”, a spus primarul Silviu Pintilie.
În ceea ce privește restanțele primăriei, cele mai mari, primarul susține că provin de la investiții aflate în lucru: creșterea prețurilor în timpul lucrărilor, mărirea contribuției UAT, cheltuieli neprevăzute și diverse avize de la instituții.
„S-au sistat lucrări, s-au modificat indicatori. Avem un proiect pentru un ambulatoriu, unde în cinci ani contribuția UAT s-a dublat. Contribuția este de aproximativ 2 milioane de lei. Sumele s-au mărit prin actualizări repetate ale devizelor.
Cele mai mari restanțe sunt la contribuția UAT la finanțarea proiectelor cu fonduri europene. Având în vedere că până la sfârșitul anului nu putem acoperi suma aceasta, am început să lucrăm la un dosar pentru un împrumut și am cerut și eșalonarea plăților.
Sunt probleme mari care apar în cursul proiectelor. La aducțiunea de apă, a trebuit să trecem prin fondul forestier, unde proprietar este statul român, iar administrator ICAS București, care ne-a impus niște condiții exagerate.
La ambulatoriu, fiind vorba de un monument istoric alături, ne-au crescut costurile: declasarea, reclasificarea – toate au adăugat peste 10% la valoarea totală. Partea de cheltuieli cu Ministerul Culturii nu a fost acoperită deloc, deși ministerul nu a investit niciun ban”, a precizat primarul Silviu Pintilie.
La Slobozia Bradului restanțele sunt, de fapt, contracte pe mai mulți ani
Primarul din Slobozia Bradului, Merlin Ivancea, spune că sumele care figurează ca restanțe sunt sume eșalonate la plată pe mai mulți ani prin contractele cu firmele de consultanță care au lucrat în comună.
„Sunt debite cauzate de contracte de consultanță multianuală pentru proiecte. Am făcut înțelegeri cu prestatorii de servicii să plătim eșalonat, pe mai mulți ani. Sumele figurează ca restanțe la ANAF. Nu vine nimeni să ne execute, nu avem probleme, pentru că am plătit procentual în fiecare an din valoarea contractului”, a afirmat primarul din Slobozia Bradului.
