Ministerul Educației a publicat, joi seară, proiectul de Hotărâre de Guvern privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitare (ARACIP), pentru a fi suspus consultării publice. Reprezentanții USR spun că acest lucru a fost făcut intenționat, pentru a trece o zi din cele 10 de consultare, fără ca proiectul să fie observat.
Corina Atanasiu, președintele USR Focșani, a criticat, într-o postare pe pagina de Facebook a organizației, funcționarea ARACIP și a susținut că este necesară o schimbare. Noul regulament are însă semne de întrebare, printre care faptul că elevii și părinții nu au drept de vot și faptul că instituția rămâne în totalitate subordonată ministrului Educației.
Ce spune Corina Atanasiu despre ARACIP:
ARACIP este acea instituție din România care ar trebui să asigure calitatea în educație. O face? Nu știm. Pe hârtie, toate școlile iau calificative maxime sau aproape de maxim în zilele de inspecție, de zidurile holurilor școlilor sunt lipiți metrii liniari de dosare cu șină umplute de mii de pagini făcute la normă, pe care cu greu o ființă cu un minim de instinct de supraviețuire le-ar parcurge.
Acest demers inutil este dublat de un proces de asistare la ore orchestrat, în care copiii răspund frumos, exact ce trebuie, niciunul nu are vreun colț de cămașă scos din pantaloni.
Totul e perfect în țara în care 5 din 10 copii se zbat în diverse forme de analfabetism funcțional, abandon școlar și/sau neșcolarizare.
Având în minte cele de mai sus, ajung la concluzia că orice demers de modificare a funcționării acestei instituții atât de importante este mai mult decât necesar.
Dar…
Văd două mari probleme:
- Componența Consiliului ARACIP.
De ce este importantă această structură? Pentru că acolo se votează autorizările, acreditările, avizele pentru școli și programe de studiu, printre altele.
Sunt însă în situația de a mă bucura discret că, persoanele care au redactat și aprobat acest document au greșit la calculul matematic în Art. 7: au pierdut reprezentantul școlilor private undeva între membrii cu drept de vot și observatori, deși intenția a fost clară și anume ca acest reprezentant al școlilor private să fie membru cu drept de vot în Consiliu.
Intrând în fondul problemei însă, cât de normal ar fi ca școlile private să se autorizeze pe ele însele? Dacă aceasta a fost intenția, atunci avem în față o soluție înfășurată temeinic în conflict de interese.
Mai mult, reprezentanții elevilor și cei ai părinților sunt în continuare ținuți pe banca de rezerve ca observatori. Tolerați. Fără drept de vot. Iar această situație nu este o noutate. Nici în Comisia de Dialog Social părinții și elevii nu au drept de vot, și acolo sunt invitați doar când vrea ministerul.
Această lipsă de interes pentru beneficiarii finali ai educației ne spune, poate pentru a mia oară, că școala nu este despre copii, nici despre profesori, școala este doar despre catedre care trebuie să se conserve.
- Un alt pericol major este că plasează în mâna ministrului puterea absolută asupra instituției, stingând astfel orice tentativă de păstrare a independenței și imparțialității: ” ”Structura organizatorică a ARACIP se aprobă prin ordin al ministrului educației, la propunerea președintelui Consiliului ARACIP.” (Alin 1, Art 7).
La Alin 2, în același articol, descoperim că, de fapt, elevii nu vor putea să participe nici măcar ca observatori. CNE neavând reprezentant legal care să nominalizeze reprezentantul în Consiliul ARACIP, pentru simplul motiv că nu are personalitate juridică.
ARACIP rămâne aceeași structură subordonată ministerului, iar speranța de #independență este iarăși compromisă.
