Deficitul bugetar al României s-a redus cu 24,17 miliarde de lei în primele nouă luni din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor publicate luni, 26 octombrie, de Ministerul Finanțelor, deficitul a ajuns la 78,3 miliarde de lei, reprezentând 3,81% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei și 5,31% din PIB în 2025.
Reducerea deficitului a fost susținută de creșterea veniturilor bugetare cu 11,9%, până la 522,69 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%.
Încasările din TVA au crescut cu 24,8%, iar contribuțiile de asigurări sociale cu 6,8%. În același timp, cheltuielile de personal s-au redus cu 4,43 miliarde de lei.
Investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei, cu 25,15 miliarde de lei peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Potrivit ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, peste 70% din investițiile publice au fost susținute din fonduri europene.
Dobânzi de peste 50 de miliarde de lei și riscuri privind fondurile PNRR
În ciuda reducerii deficitului, presiunile asupra bugetului rămân ridicate. Cheltuielile statului cu dobânzile au ajuns la 50,63 miliarde de lei, cu 10,69 miliarde de lei mai mult decât în primele nouă luni din 2025.
O altă problemă o reprezintă fondurile europene care nu au fost încă încasate. România a primit până acum 13,27 miliarde de euro prin PNRR și mai are de primit 6,43 miliarde de euro, aferente cererilor de plată numărul 5 și 6.
Ministrul Finanțelor avertizează că eventualele sume nevalidate de Comisia Europeană ar putea crește presiunea asupra bugetului național, în special dacă statul a efectuat deja cheltuielile pentru proiectele respective.
Alexandru Nazare a precizat că a solicitat ministerelor clarificări privind stadiul investițiilor, obligațiile de plată și sursele certe de finanțare.
Ministrul Finanțelor: 2027 nu va fi un an al creșterilor spectaculoase de bugete
Alexandru Nazare avertizează că rectificarea bugetară și pregătirea bugetului pentru 2027 vor fi dificile. Statul trebuie să gestioneze inclusiv titluri executorii de peste 13 miliarde de lei scadente în 2026, cheltuieli în sistemul de sănătate, compensări în domeniul energiei și obligații pentru proiectele de investiții.
„2027 este un an-cheie al ajustării fiscale, nu un an al creșterilor spectaculoase de bugete. Bugetele se vor construi pornind de la ceea ce putem finanța, nu de la ceea ce ne-am dori să cheltuim”, a transmis ministrul Finanțelor.
Acesta susține că reducerea deficitului trebuie continuată, întrucât România are în continuare cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Ministrul avertizează și asupra riscului deteriorării ratingului de țară, care ar putea duce la împrumuturi mai scumpe pentru stat, companii și populație.
„Principiul care trebuie să ghideze toate deciziile bugetare din perioada următoare este clar: nicio cheltuială permanentă fără o sursă permanentă de finanțare”, a subliniat Alexandru Nazare.
Potrivit acestuia, bugetul pentru 2027 va trebui să țină cont de veniturile certe, obligațiile deja asumate și de angajamentele României privind reducerea deficitului, fără introducerea unor cheltuieli permanente care nu au finanțare asigurată.
