Reorganizarea Teatrului „Maior Gheorghe Pastia”, aprobată pe 30 iulie, nu este un episod izolat. Deciziile luate în ultimul deceniu de administrația locală arată slăbirea treptată a structurilor care produceau cultură la Focșani: trupa de actori, Orchestra „Unirea”, Corul „Pastorala”, Stagiunea Teatrală a Elevilor și festivalurile create în oraș.
Administrația locală a păstrat un calendar de evenimente prin spectacole cumpărate, turnee și colaborări. În același timp, capacitatea Focșaniului de a crea producții proprii s-a redus.
O sală poate avea public numeros și încasări bune prin spectacole aduse din București sau din alte orașe. Acest lucru nu înseamnă însă că Focșaniul creează cultură.
Un teatru de repertoriu presupune actori angajați, repetiții, premiere proprii, regizori, scenografi și personal tehnic. O orchestră presupune instrumentiști, dirijor, repetiții și o stagiune, nu doar apariții la sărbătorile orașului.
Aceasta este diferența dintre cultura prezentată la Focșani și cultura creată la Focșani.
Trupa de actori a fost menținută ani la rând la limita funcționării
În 2016, Teatrul ”Maior Gheorghe Pastia” avea patru actori cu studii de specialitate, doi actori cu studii medii și apela la colaboratori atunci când bugetul permitea. Instituția avea 12 spectacole în repertoriu, dar conducerea avertiza că numărul actorilor și bugetul pentru producții erau insuficiente. În decembrie 2016 a fost ocupat prin concurs un post de actor. Situația nu s-a schimbat semnificiativ în următorii ani.
În 2019, organigrama prevedea numai cinci posturi de actor. Conducerea solicita încă cinci actori, un regizor tehnic și un operator de sunet, argumentând că trupa nu putea aborda un repertoriu mai amplu.
În 2020,din trupa Teatrului făceau parte Sorin Francu, Roxana Lupu, Paula Grosu, Cristina Cristian-Vrabie, Adrian Damian, Adrian Rădulescu și Valentin Cotigă. În 2026 mai existau patru posturi de actor, din care trei actori participau efectiv la activitate întrucât unul fusese concediat.
Administrația nu a refăcut trupa și nu a creat mai întâi condițiile pentru o stagiune constantă. Numărul redus al actorilor, rezultat al unei politici îndelungate de subdimensionare, a devenit ulterior unul dintre argumentele pentru renunțarea la teatrul de repertoriu.
Spectacolele cumpărate au devenit argument împotriva producțiilor proprii
În documentația care a stat la baza Hotărârii Consiliului Local Focșani de reorganizare a Teatrului ”Maior Gheorghe Pastia” se arată că, 2026, cele nouă reprezentații proprii au generat venituri de 23.040 de lei. Alte 13 spectacole realizate prin achiziția unor servicii artistice au adus 108.180 de lei din bilete, iar 15 reprezentații ale trupelor aflate în turneu au produs venituri din chirii de 33.000 de lei.
Pe baza acestor cifre, municipalitatea a concluzionat că modelul teatrului de proiecte este mai eficient. Nota de fundamentare prezentată în ședința Consiliului Local invocă lipsa unei stagiuni permanente, costurile fixe și veniturile reduse ale producțiilor proprii.
Comparația ridică însă o problemă: Primăria Focșani a limitat ani la rând colectivul și numărul producțiilor, apoi a comparat rezultatele acestei structuri cu spectacolele cumpărate, promovate și programate direct pentru publicul larg.
Instituția poate avea mai multe evenimente și încasări mai mari, dar funcționează tot mai mult ca organizator și proprietar de sală, nu ca producător cultural.
Reorganizarea a venit pe fondul conflictelor cu actorii
Eliminarea posturilor de actor nu s-a produs într-un climat administrativ de liniște. Actriția Roxana Lupu a fost concediată în anul 2024, însă a contestat măsura. Instanța a anulat concedierea, a dispus reintegrarea și plata drepturilor salariale.
În ultima perioadă, cu puțin timp înainte de reorganizare, actorul Adrian Damian a criticat public managementul Teatrului ”Maior Gheorghe Pastia”, reclamând blocarea producțiilor proprii, lipsa personalului de specialitate și modul de folosire a bugetului. Pe 30 iulie, proiectul care elimina posturile actorilor a fost introdus pe lista suplimentară a Consiliului Local.
În timpul ședinței, primarul Cristi Misăilă a vorbit despre „un actor revoltat care își revarsă năduful pe Facebook” și a susținut că nu poate fi menținută o structură extinsă pentru numai câțiva actori.
Cronologia faptelor ridică o întrebare legitimă: de ce au fost eliminate toate posturile artistice imediat după ce o actriță a câștigat procesul privind concedierea, iar un alt actor a criticat public managementul?
Transformarea într-un teatru de proiecte schimbă și raportul de putere din instituție. Actorii permanenți sunt înlocuiți cu artiști contractați pentru fiecare producție. Conducerea va decide cine este chemat, pentru ce spectacol, cu ce onorariu și dacă va mai primi un contract.
Orchestra „Unirea” a dispărut tot prin reorganizări
Diminuarea activității culturale prin reorganizare nu este o poveste nouă în Focșani. Ateneul Popular ”Maior Gheorghe Pastia” a devenit un simplu compartiment al Teatrului ”Maior Gheorghe Pastia”, prin două reorganizări. Acesta lucru a însemnat desființarea Orchestrei de Cameră ”Unirea” și reducerea activității Corului ”Pastorala”. Orchestra a funcționat înainte de 2020 cu aproximativ 25–30 de instrumentiști colaboratori, avea concerte lunare, producții proprii și apariții în alte orașe.
În 2018, orchestra a susținut turneul internațional „Orchestra Unirea leagă orașele Unirii”, cu spectacole la Focșani, Iași, Chișinău, Cernăuți, București și Alba Iulia. Ulterior, activitatea a scăzut din cauza pandemiei, dar și deciziilor luate de Primăria Focșani.
O nouă șansă pentru orchestră a părut să apară în decembrie 2023, atunci când Ateneul Popular ”Maior Gheorghe Pastia” a devenit, din instituție de cultură de sine stătătoare, secție a Teatrului ”Maior Gheorghe Patia”, printr-o reorganizare aprobată de Consiliul Local Focșani. În cadrul secției a fost înființată Orchestra de Cameră ”Unirea”, cu 16 posturi. Pe 27 februarie 2025, printr-o nouă reorganizare, actul de înființare a fost abrogat, orchestra și cele 16 posturi au fost eliminate din organigramă, iar Secția Ateneul Popular a fost redusă la un compartiment cu șase posturi în cadrul Teatrului. Acesta este momentul desființării administrative a Orchestrei „Unirea”.
Activitatea Corulului ”Pastorala” a fost redusă
În cazul Corului ”Pastorala” parcursul a fost același, cu mențiunea că nu s-a desființat. Prin reorganizarea din decembrie 2023, corul a funcționat în cadrul Secției Ateneul Popular, cu un stat de funcții cu 18 norme întregi. Ulterior, în februarie 2025, Corul a rămas doar cu câteva posturi în compartimentul Atenul Popular. A continuat însă să funcționeze, deoarece în componența sunt persoane care activează în alte domenii și care vin la cor din pasiune. Din Corul Pastorala face parte chiar actualul manager interimar al Teatrului ”Maior Gheorghe Pastia”, Constantin Mîndrilă.
STEV, pepiniera teatrală care nu a mai fost reluată
Stagiunea Teatrală a Elevilor Focșăneni, devenită ulterior Stagiunea Teatrală a Elevilor Vrânceni, a fost mult timp principala legătură dintre școli și scena profesionistă.
În 2019, la ediția a XXXVII-a, erau implicați peste 200 de elevi-actori, proveniți din 12 licee și 10 școli gimnaziale.
În anii 2020 și 2021, evenimentul nu a mai putut fi organizat din cauza pandemiei, iar după aceea a dispărut.
Dispariția STEV înseamnă pierderea mecanismului prin care Focșaniul își forma viitorul public, actorii amatori și tinerii care puteau urma ulterior o carieră artistică.
Festivaluri create la Focșani, pierdute sau găzduite de alte orașe
Focșani Blues Festival a apărut în 2016 și a fost finanțat inițial în principal din fonduri private. În 2017, municipalitatea a devenit oficial coorganizator.
Primele trei ediții au avut loc în Piața Unirii, iar organizatorii anunțau peste 15.000 de participanți la ediția din 2017. În 2019, festivalul s-a mutat la Zaga Zaga, după care a nu mai avut loc. Astfel, Focșaniul nu a reușit să păstreze brandul cultural construit în primii ani.
Boovie reprezintă un caz diferit. Festivalul creat la Focșani de profesoara Carmen Ion nu a dispărut, ci a crescut până când infrastructura locală nu a mai putut susține numărul participanților.
La ediția a VII-a au venit 890 de elevi, iar organizatorii au ocupat toate spațiile de cazare disponibile în Focșani și în jurul municipiului. Festivalul s-a desfășurat ulterior la Brașov, în 2023, la Iași, în 2024, la Cluj-Napoca, în 2025, și la București, în 2026. Istoria Boovie arată limitele de infrastructură întâlnite la Focșani, dar și faptul că nu s-au găsit soluții pentru a avea loc în continuare aici.
În Focșani s-au format ideea, echipa și conceptul, însă alte orașe au obținut vizibilitatea și beneficiile aduse de participanți.
Un oraș cu evenimente, dar cu tot mai puțini creatori
Politica culturală a ultimului deceniu nu a golit sălile și nu a eliminat toate evenimentele. A schimbat însă modelul după care funcționează cultura locală.
Orchestra „Unirea” a fost desființată, STEV nu a mai fost reluat, Focșani Blues Festival nu a mai avut loc după plecarea din oraș, iar Boovie este găzduit în alte orașe. Trupa Teatrului „Marior Gheorghe Pastia” a fost lăsată să funcționeze la limită, iar acum posturile actorilor au fost eliminate.
În locul colectivelor permanente au rămas spectacole cumpărate, colaboratori contractați punctual și evenimente festive.
Acest model poate fi mai flexibil și poate genera încasări mai mari pe termen scurt. El lasă însă Focșaniul cu o capacitate tot mai redusă de a forma artiști, de a crea spectacole și de a construi proiecte culturale proprii.
Orașul riscă să aibă în continuare clădiri și afișe, dar tot mai puține instituții care creează, deoarece un calendar plin de evenimente nu poate înlocui o comunitate artistică locală.
