În data de 6 mai, la scurt timp după votarea moțiunii de cenzură AUR-PSD, cursul euro a urcat la un maxim de 5,2688 lei. Acest record a rezistat până miercurea aceasta, când BNR a anunțat o medie de 5,2788 lei, însă în perioada următoare am putea asista la un val de creșteri zilnice.
Această creștere a fost semnalată încă de marți, când imediat după anunțarea cursului de schimb, cotațiile euro au crescut abrupt și au atins un vârf de 5,279 lei.
Tranzacțiile de la jumătatea acestei săptămâni se realizau în culoarul 5,2753 – 5,2799 lei.
Ieșirile fondurilor străine din piața locală, existând temeri că o respingere a guvernului Mureșan ar conduce la „legalizarea” alianței AUR-PSD, a depreciat indicele BET cu 1%, a ridicat randamentele titlurilor de stat pe 10 ani la 7,20%, cel mai ridicat începând cu data de 4 mai.
Există mai multe motive pentru care euro a atins un nou maxim istoric. În primul rând, piața vrea să fie pregătită în cazul în care S&P Global Ratings va decide să treacă datoria suverană a României în categoria „gunoi”, consecință a crizei politice prelungite.
O retrogradare ar avea ca efect o creștere rapidă a cursului euro la circa 6 lei, urmată de o scumpire a dobânzilor la care se poate împrumuta Trezoreria statului, atât pe plan local cât și extern, ceea ce ar ridica imediat și costurile creditelor populației și companiilor.
Apoi, la nivel internațional războiul din Golful Persic a provocat o creștere a prețurilor la țiței și gaze naturale, implicit o evoluție ascendentă a inflației la nivel mondial, care determinat marile bănci centrale să majoreze dobânda lor de politică monetară.
Iar la nivel internațional se manifestă o înmulțire a plasamentelor în moneda americană, care a provocat deprecieri ale monedelor considerate riscante, cum sunt cele de la marginea zonei euro.
La rândul ei, piața monetară locală a răspuns la evoluția leului prin creșteri ale indicilor ROBOR, după mai mult de patru luni de stabilitate.
Indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a urcat de la 5,84 la 5,85%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a crescut de la 5,93 la 5,94%, iar cel la 12 luni de la 5,98 la 5,99%.
Euro a coborât la jumătatea acestei săptămâni la 1,1405 – 1,1456 dolari, chiar dacă BCE a operat două creșteri ale dobânzii de referință și, conform analiștilor, se pregătește să o majoreze din nou în octombrie de la 2,50 la 2,75%, pentru a contracara evoluția ascendentă a inflației, care se apropie de 4%, inflamată de prețurile tot mai ridicate ale petrolului și gazelor naturale, care influențează costurile energiei electrice.
În piața locală, cursul dolarului a urcat de la 4,5934 la 4,6265 lei, față de 4,5611 lei, miercurea trecută.
Moneda elvețiană a revenit aproape de pragul de 0,94 franci/euro, însă aprecierea euro a făcut ca BNR să ridice media de la 5,6085 la 5,6205 lei, comparativ cu 5,5683 lei, la jumătatea săptămânii trecute. Cursul lirei sterline a urcat de la 6,1371 la 6,1442 lei, valoare apropiată de cea de miercurea trecută.
Prețul gramului de aur a urcat de la 638,3962 lei la 641,4000 lei, față de 635,6662 lei, în urmă cu o săptămână, evoluție influențată de aprecierea monedei americane în timp ce metalul galben fluctua în culoarul 4.295 – 4.370 dolari/uncie.
Retrogradarea, făcută la sfârșitul săptămânii trecute, de către Moody’s a ratingului pe termen lung al Poloniei de la „A2“ la „A3“, nu a avut efecte semnificative asupra monedei, al cărei curs s-a depreciat marțea aceasta la 4,3588 zloți/euro, evoluție provocată mai ales de creșterea ieșirilor din piețele emergente, care a ridicat, de asemenea, cursul monedei unice la 363,43 forinți.
(Radu GEORGESCU)
