Un raport al Erste Bank privind costurile intervențiilor efectuate de BNR pentru stoparea deprecierii leului, de luna trecută, indicau o sumă de 6 miliarde euro.
Luni, banca centrală a publicat nivelul rezervelor valutare care de la 62,41 miliarde euro la sfârșitul lui aprilie s-au contractat la 55,66 miliarde euro, la finalul lui mai.
La prezentarea Raportului asupra inflației, la scurt timp după câștigarea alegerilor de către președintele Dan, guvernatorul BNR a explicat că majorarea „dobânzilor de la 5,5% la 7,5% era inevitabilă. Dacă lichiditatea se schimbă, dacă percepţia României se schimbă, se îmbunătăţeşte şi încep să vină din nou capitalurile care au ieşit, dobânzile vor veni uşor în jos, după care vom discuta şi ratele de politică monetară”.
BNR a realizat o nouă operațiune prin intermediul căreia băncile comerciale s-au împrumutat pentru o săptămână cu 25,038 miliarde lei la o dobândă de 6,5%/an, echivalentul ratei de referință. A fost a doua astfel de intervenție, după cea de lunea trecută care a avut o valoare de 17,893 miliarde lei, care a întrerupt o perioadă de 7 ani fără astfel de operațiuni din partea BNR.
Măsură a fost necesară în condițiile în care lichiditatea din piața monetară s-a redus semnificativ după ce BNR a sterilizat excesul de lei la jumătatea lui mai.
Efectul asupra indicilor ROBOR a fost limitat, dealerii bancari fiind prudenți în lipsa unui guvern stabil și cu perspectiva ca inflația să se mențină ridicată.
Astfel, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 7,15%. Cel la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât marginal de la 7,24 la iar cel la 12 luni a alunecat de la 7,35 la 7,34%.
Pentru a rostogoli datorii mai vechi și a face noi împrumuturi, Trezoreria și-a propus să atragă în iunie 5,805 miliarde lei, sumă mai mică cu 255 de milioane lei mai mică decât cea de luna trecută.
Primul pas a fost făcut lunea aceasta, când Finanțele s-au împrumutat cu 936 milioane lei cu scadența iunie 2034 la o dobândă medie anuală de 7,54%, dar a refuzat ofertele de cumpărare în cazul unei emisiuni cu scadența mai 2026, care avea o valoare programată de 400 milioane lei.
Luna trecută a fost una dintre cele mai dificile pentru leu din ultimii 20 de ani. Euro a atins în 7 mai un maxim de 5,0991 lei, francul elvețian pe cel 5,4930 lei în 8 mai iar lira sterlină a crescut până la 6,0646 lei în 13 mai. Dolarul a crescut la 4,5826 lei
Lunea aceasta, media euro a scăzut de la 5,0639 la 5,0572 lei, iar cotațiile au coborât de la 5,062 lei, la deschidere, la 5,054 lei, în partea a doua a zilei.
Îngrijorările investitorilor privind războiul comercial inițiat de președintele Trump și tensiunile comerciale dintre Statele Unite și China a avut ca efect aprecierea euro de la 1,1347 la 1,1437 dolari. Cursul monedei americane a scăzut de la 4,4699 la 4,4260 lei.
Moneda unică s-a apreciat și față de cea elvețiană și britanică. Astfel, media francului a coborât de la 5,4252 la 5,4175 lei iar cea lirei sterline de la 6,0206 la 5,9937 lei.
Prețul gramului de aur, care a atins în 8 mai un maxim istoric de 487,0692 lei, a început iunie cu o creștere de la 473,9101 lei la 476,2358 lei, la care a contribuit aprecierea metalului galben de la 3.288 la 3.362 dolari/uncie, mai mult cu peste 1.000 dolari față de perioada similară a anului trecut.
Bitcoin fluctua între 103.911 și 105.970 dolari iar ethereum s-a retras la 2.480 – 2.545 dolari.
(Radu GEORGESCU)
