România a înregistrat în 2025 a doua cea mai mică creștere a cheltuielilor pentru protecție socială din Uniunea Europeană. Acestea au avansat cu numai 0,7% față de anul precedent, în timp ce media europeană a fost de 4,9%, potrivit datelor preliminare publicate vineri, 6 noiembrie, de Eurostat.
Singura țară cu o creștere mai mică a fost Grecia, unde cheltuielile au avansat cu 0,6%. Finlanda s-a situat imediat după România, cu o majorare de 1,3%.
La polul opus, cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Croația (15,4%), Bulgaria (12,1%) și Lituania (11,6%).
România alocă aproximativ 17% din PIB pentru protecție socială
Datele Eurostat arată că România se află și printre statele europene cu cele mai mici cheltuieli pentru protecție socială raportate la dimensiunea economiei. În 2025, acestea au reprezentat aproximativ 17,1% din PIB, comparativ cu media Uniunii Europene de 27,5%.
La nivel european, cheltuielile totale pentru prestații de protecție socială au ajuns la 5.183 de miliarde de euro, cu 4,9% mai mult decât în 2024.
Cele mai mari ponderi ale acestor cheltuieli în PIB au fost înregistrate în Austria (32,4%), Finlanda (32,2%) și Franța (32,1%).
Pensiile și sănătatea reprezintă cele mai mari cheltuieli sociale
La nivelul Uniunii Europene, cea mai mare parte a fondurilor pentru protecție socială a fost destinată prestațiilor pentru limită de vârstă, în principal pensiilor. Acestea au totalizat 2.152 de miliarde de euro, reprezentând 41,5% din cheltuielile sociale.
Pe locul al doilea s-au situat prestațiile pentru boală și îngrijiri medicale, cu 1.556 de miliarde de euro, echivalentul a 30% din total.
Statisticile includ și alte categorii de prestații, precum ajutoarele pentru familii și copii, indemnizațiile de șomaj, prestațiile pentru persoanele cu dizabilități și sprijinul pentru persoanele aflate în risc de excluziune socială.
Creșterea de 0,7% înregistrată în România reprezintă evoluția nominală a cheltuielilor totale pentru prestații sociale, nu majorarea pensiilor sau a fiecărui tip de ajutor. De asemenea, indicatorul nu reflectă direct evoluția puterii de cumpărare a beneficiarilor.
Datele publicate de Eurostat sunt estimări preliminare, bazate pe informațiile transmise de statele membre, și pot fi revizuite ulterior.
