Duminică seara, în Polivalenta din Focșani, am fost cu toții martorii unui meci de EHF European Cup, la handbal masculin. Am avut în față, poate, cel mai puternic adversar cu care ne-am confruntat până acum, un adversar care ne-a arătat în ambele partide că joacă în forță, cu viteză uluitoare de circulație a balonului, pase de o precizie microscopică și toate acestea în regim de super viteză. Rezultatul? Un meci tur pe care, adevărat, l-am pierdut fară drept de apel, nu vreau să discutăm aici și acum cauzele care au dus către acel rezultat, dar, cel mai important, o partidă retur, aseară, la Focșani, în care băieții noștri și-au luat cu vârf și îndesat revanșa, printr-o evoluție magistrală, la nivelul și în multe rânduri, peste nivelul echipei din Norvegia, Nærbø IL.
A fost partida care ne-a arătat că putem juca până la ultima picătură de energie și dincolo de aceasta. Ne-a arătat că niciun adversar nu este de neînvins și că în sport, atitudinea și dorința reprezintă elemente importante, primii pași care pot face diferența între izbândă și eșec, între cei buni, sau cei care vor rămâne mereu în mediocritate. A fost o seara pe care orașul Focșani nu o va uita prea curând. Pentru aceasta iubim handbalul, fară îndoială sportul care de atâția ani a făcut cea mai bună propagandă orașului nostru.
Chiar dacă am ratat o calificare în turul următor, familia de la sală este mândră de voi. Când la finalul unui meci, ambele combatante, împreună, aplaudă spectatorii și contribuie la spectacolul sportiv, înseamnă că, da, sportul este cel mai bun ambasador, unul care nu are granițe și care nu ține cont nici de culorile purtate pe tricouri. Felicitări, băieți!
