Nevoia de bani cu care se confruntă guvernul PSD pentru a putea acoperi salariile bugetarilor și pensiile, dar și pentru a satisface cererile clientelei sale politice s-a reflectat în creșterea sumelor care sunt împrumutate din piața locală.
Acum câteva zile România a strâns 4,5 miliarde euro din piața internațională, printr-o emisiune de euroobligațiuni, la dobânzi cuprinse între 5 și 7%, în timp ce dobânda de referință a BCE este de 2,50%.
Joia aceasta, Finanțele s-au împrumutat cu 2,355 miliarde lei, prin intermediul unei emisiuni cu scadența în octombrie 2031, pentru care a acceptat să plătească o dobândă medie anuală de 6,72%. Valoarea programată a fost de 1 miliard lei iar ofertele de cumpărare s-au ridicat la aproape 3 miliarde lei.
Finanțele au plasat și o emisiune de certificate de trezorerie cu discount, care a avut o valoare programată de 1 miliarde de lei, cu scadența în octombrie 2027. Ofertele de cumpărare făcute de cele șase bănci participante s-au ridicat la puțin peste 1,13 miliarde lei, iar statul a atras circa 967 milioane lei, la un randament mediu anual de 5,81%.
Succesul acestor licitații a fost asigurat și de scăderea randamentului obligațiunilor românești la 10 ani la 7,04%, pe fondul evoluției descendente a bonurile emise de Trezoreria SUA, după victoria democraților la alegerile de la jumătatea mandatului președintelui Trump.
Evoluțiile politice din SUA au crescut cererea de active considerate mai riscante, cum sunt și monedele de la marginea zonei euro, care s-au apreciat la 4,3916 zloți, respectiv 363,12 forinți.
În piața locală, cursul monedei unice a coborât de la 5,3443 la 5,3398 lei, în timp ce tranzacțiile se realizau în culoarul 5,339 – 5,343 lei.
În piața monetară, indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât după o lungă perioadă de stabilitate de la 6,09 la 6,08%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a stagnat la 6,14%, iar cel la 12 luni la 6,19%.
Euro se tranzacționa în culoarul 1,1216 – 1,1269 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,7518 la 4,7556 lei.
În așteptarea deciziei de politică monetară a Băncii Angliei, cursul lirei sterline s-a retras de 6,4050 la 6,4011 lei, iar cel al francului elvețian a urcat de la 5,8128 la 5,8156 lei.
Prețul gramului de aur a crescut spectaculos de la 617,3179 lei la 631,0131 lei, față de un minim al ultimelor două luni de 597,4380 lei, înregistrat la începutul acestei săptămâni, atunci când uncia a coborât sub pragul de 3.900 dolari.
Metalul galben a crescut în piețele specializate la 4.057 – 4.148 dolari/uncie, stimulat de scăderea prețului la țiței, dar și de slăbiciunea arătată de dolar în condițiile reducerii cererii, consecință a randamentelor mai mici oferite de titlurile de stat americane.
În opinia analiștilor, uncia ar urma să se apropie de pragul de 4.500 dolari în următoarele luni și să testeze revenirea la 5.000 dolari, într-un orizont de până la 12 luni.
Bitcoin se tranzacționa între 79.280 și 80.820 dolari iar ethereum fluctua în culoarul 2.376 – 2.434 dolari. (Radu GEORGESCU)
