În fiecare an, în a treia joi a lunii noiembrie, este celebrată „Ziua națională fără tutun” care are scopul de a conștientiza publicul şi decidenții politici în legătură cu enorma povară socială (boli/ dizabilități/ decese premature) generată de consumul de tutun, ca punct de plecare pentru inițierea de modificări comportamentale și măsuri legislative adecvate.
Anul acesta, campania se desfășoară pe toată durata lunii noiembrie într-un cadru nou, generat de pandemia COVID-19 și este un apel pentru sănătate prin sloganul: „COVID-19—UN MOTIV ÎN PLUS PENTRU A RENUNȚA LA FUMAT!”. În România, campania este coordonată metodologic de Ministerul Sănătății, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică.
„Scopul campaniei este reducerea prevalenței persoanelor care consumă tutun, chiar şi în scop experimental, printr-o informare şi conștientizare cu privire la efectele nocive ale tutunului, indiferent de forma în care este utilizat (produse clasice, produse noi sau țigară electronică) și la riscul suplimentar generat de asocierea fumatului cu infectarea cu SARS-COV2. Obiectivele campaniei sunt creșterea numărului de persoane care aleg să nu înceapă să fumeze, precum şi a celor care renunță la fumat, protecția față de expunerea la fumul de tutun, prevenirea experimentării unor produse cu tutun promovate ca fiind mai puțin nocive”, se arată într-un comunicat de presă al Direcției de Sănătate Publică Vrancea.
Datele cumulate până în prezent sugerează că fumatul/vaping-ul se asociază cu o severitate crescută a bolii. Astfel, în România se înregistrează o prevalență semnificativă a consumului de tutun, peste 5 milioane şi jumătate de fumători.
„Studiul GATS România 2018 a arătat că PREVALENȚA CONSUMULUI DE TUTUN ÎN ROMÂNIA ESTE DE 30,7%. Mai mult de 4 din 10 români în vârstă de cel puțin 15 ani fumează 20 sau mai multe țigări pe zi și 3,4% (203.000) din populația adultă a României utilizează curent țigări electronice. Consumul produselor noi de tutun (produsele cu tutun care se încălzește şi al țigărilor electronice se conturează ca o amenințare la adresa sănătății populației, mai ales în lumina celor mai recente date privind impactul pe sănătate al acestor produse (efecte hepatolitice observate în studii experimentale pentru produsele cu tutun care se încălzește, respectiv pneumonia de tip chimic pentru ENDS)”, precizează reprezentanții DSP Vrancea.
În intervalul 2011 – 2018, consumul de tutun în România a crescut cu 14,9%, mai ales prin creșterea consumului în rândul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani (cu o creștere relativă de 48,3%) şi al femeilor (cu o creștere relativă de 27%), în condițiile în care proporția celor care au avut o tentativă de renunțare la fumat în ultimul an a suferit o scădere relativă semnificativă, comparativ cu 2011 (de 37%), chiar dacă aproape 5 din 10 fumători (48,2%) afirmă că vor să se renunțe la acest obicei în viitor.
