80 de ani de la cutremurul devastator care a distrus orașul Panciu

Miercuri, 10 noiembrie, se împlinesc 80 de ani de la marele cutremur din 1940. Mișcarea telurică care a zguduit România la ora 3.39, a avut o magnitudine de 7.4 grade pe Scara Richter și epicentrul la o adâncime de 133 kilometri. Cutremurul s–a resimțit puternic în centrul şi sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Unda seismică s-a propagat însă, până laSankt Petersburg, Moscova, Samara, Odessa și Istanbul.

„Pagubele produse au fost în mare parte cenzurate, îndeosebi din cauza faptului că se declanșase cel De-al Doilea Război Mondial. Prin urmare, cifra victimelor a fost doar estimată. Se apreciază că, ar fi fost circa 1.000 de persoane decedate și aproximativ 4.000 de răniți, majoritatea din Moldova”, se arată într-un comunicat al  ISU Vrancea.

La cutremurul din 10 noiembrie 1940, orașul Panciu a fost distrus în proporție de peste 99 %, fiind aproape ras de pe fața pământului. Astfel, din 371 case de zid, numai 5 au rămas în picioare, împreună cu 57 case de paiantă sau din bârne aflate la periferie. Nimic nu a mai rezistat acolo de pe vremea acestui seism, cu excepția Gării din localitate. Din tabelul cu morții înregistrați la Panciu  rezultă că, dintre decedați, cel mai în vârstă  era un bărbat de 73 de ani, iar cel mai tânăr un băiețel de câteva luni. Răniții au fost trimiși la toate spitalele din regiune, inclusiv la spitalele din Tecuci și Galați.

O mărturie  a unui agent de ordine amintește cum: ”…la spitalul din localitate, s-a muncit în dimineața zilei de 10 noiembrie 1940 la scoaterea unei doamne inginer ce era internată în acel spital,la etaj, și cu multă greutate s-a putut scoate în viață, având răni pe corp… s- au scos de sub dărâmăturile zidurilor, o altă femeie și pe fiica ei ce au fost apucate de zidurile năruite  Femeia a murit,iar fiica sa a fost scoasă în viață, dar rănita pe corp.Am făcut toate acestea chiar dacă eram rănit la ambele picioare, de la zidurile de la locuința mea…”

De asemenea, șeful secției de gardieni  scria: „Am onoarea a raporta că în noaptea de 9 spre 10  noiembrie,  pe la orele 3.40, când s-a produs cataclismul, cutremurul de pământ,  prefăcând în mormane de ruine întregul oraș Panciu, prin întunericul de beznă și țipetele de groază ale locuitorilor care fugeau, încremeniți de spaimă, strigând ajutor, am alergat la un cetățean pe care l-am scos de sub ruine,  apoi am trasat gardienilor toate ordinele necesare pentru  a salva viața și avutul victimelor căzute pe sub dărâmăturile orașului.”

Cutremurul a produs pagube însemnate și la Focșani. Conform documentelor existente în Arhivele Naţionale Vrancea, „În Focşani au murit 22 de oameni şi 45 au fost răniţi. Cutremurul a dărâmat un sfert din locuinţele oraşului, a deteriorat un alt sfert şi a afectat 25% din case într-o proporţie mai redusă. A avariat şcolile primare şi secundare, iar cursurile au fost suspendate. Localurile instituţiilor publice au fost grav deteriorate, mai ales localul Primăriei Focşani. Majoritatea bisericilor au fost dărâmate, iar restul avariate serios”.

Pagube importante au fost înregistrate și în Brăila, Galați, Tecuci, Turnu Măgurele, Câmpulung, Târgoviște, Mizil, Râmnicu Sărat, Iași, Bârlad și Buzău.

De asemenea, se spune că mai mult de 25% din zona construită a Bucureștiului a fost afectată. Tot atunci, a avut loc prăbușirea blocului Carlton, simbol al Bucureștiului interbelic și una dintre cele mai moderne clădiri ale vremii, construită din beton armat și prevăzută cu 12 etaje.Majoritatea persoanelor decedate în București în urma seismului se găseau în această clădire, neînregistrându-se niciun supraviețuitor în urma prăbușirii ei.

Cutremurul a cauzat și importante efecte morfologice la nivelul scoarței terestre, în special în regiunile subcarpatice din Muntenia și Moldova; aceste efecte s-au manifestat prin alunecări de teren, fisuri, tasări, formarea de crăpături în straturile superficiale ale scoarței, țâșniri de apă din crăpăturile formate paralel cu cursurile râurilor. În județul Covasna s-a format o fractură lungă de cca. 150 m, în lungul căreia au apărut pungi de noroi.

În urma cutremurului, geologul Ion Atanasiu (1892–1949) a realizat un prim studiu științific și a creionat harta seismică a României. Ulterior, în perioada postbelică, experții au elaborat noi norme de construcție, care au fost aplicate la toate clădirile.

Ce trebuie să ştim şi să facem înainte de producerea unui cutremur

 „La 80 de ani de la producerea acestei catastrofe, să ne amintim de cei care au pierit în acea zi şi să încercăm să ne însuşim câteva reguli minime care ne-ar ajuta în astfel de situaţii. Întrucât mişcarea seismică este un eveniment imprevizibil, apărut de regulă prin surprindere, este necesar să cunoaştem bine modul şi locurile care pot asigura protecţie în toate împrejurările: acasă, la serviciu, în locurile publice etc. Aceasta, cu atât mai mult cu cât timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru realizarea unei oarecare protecţii este foarte scurt”, arată reprezentanții ISU Vrancea.

           Reguli de comportare înainte de producerea unui cutremur:

• Nu depozitați în clădirile cu destinaţia de locuinţă materiale combustibile, explozivi sau substanţe toxice;
• Fixați mobilierul şi alte obiecte încât acestea să nu se răstoarne, să alunece sau să se prăbuşească în timpul cutremurului, devenind astfel surse de pericol;
• Să aveți la îndemână un aparat de radio portabil, o lanternă cu baterii de rezervă şi o trusă de prim ajutor;
• Cunoașteți locurile celor mai apropiate unități medicale, sediul poliției, pompierilor şi alte adrese utile;
• Stabiliți un loc în care se vor afla actele familiei, o listă cu adresele şi telefoanele utile, precum și un loc de întâlnire, după cutremur, în cazul în care membrii familiei sunt surprinși în locuri diferite, iar telefonia mobilă ar fi blocată o perioadă.

Reguli minimale pentru a vă  salva viața în cazul producerii unui cutremur:

• Păstraţi-vă calmul, nu intrați în panică;
• Dacă vă aflați în interiorul unei clădiri, nu ieșiți și nu fugiți pe scări! Nu utilizați liftul!
• .Îndepărtați-vă de ferestre , pereți exteriori sau alte obiecte care vă pot răni;
• Închideți sursele de foc;
• Protejași-vă sub tocul ușii, sub o grindă, lângă un perete de rezistență sau sub un obiect de mobilier solid;
• Dacă vă aflați în exterior, îndepărtați-vă pe cât posibil de clădiri, ,stâlpi, cabluri de electricitate, copaci sau alte obiecte care vă pot vătăma;
• Dacă seismul vă surprinde în autoturismul personal, opriți într-un loc deschis și așteptați în interior. Evitați oprirea în vecinătatea clădirilor amplasate la stradă, sub liniile electrice, pe poduri sau pasaje;
• Evitați să atingeți cablurile electrice căzute la sol;
• Dacă vă aflați într-un loc public, cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, spații comerciale)nu alergați către ieșire. Rămâneți calm și liniștit persoanele din apropiere. Panica poate produce mai multe victime decât cutremurul;
• Dacă sunteți într-un mijloc de transport în comun (autobuz, tramvai sau metrou), rămâneți calm pe locul dumneavoastră, până la terminarea mișcării seismice.

Ce trebuie să faceți imediat după cutremur:

• Liniștiți persoanele din jur, verificați dacă sunt rănite și acordați-le primul ajutor;
• Verificați locuința pentru a depista eventualele avarii. În cazul în care simțiți miros de gaze, deschideți ferestrele, închideți robinetele de alimentare și evitați utilizarea surselor de foc și a instalației electrice;
• Evitați blocarea rețelei telefonice. Folosiți telefonul numai pentru a anunța serviciile de urgență: ambulanța, pompierii, poliția sau operatorii locali de gaze, apă și electricitate;
• Urmăriți posturile publice naționale radio și televiziune, și urmați instrucțiunile transmise de autoritățiprin intermediul acestora;
• Nu uitați să luați rucsacul de urgență (care să conțină: apă; alimente compacte si ușoare, de regulă conserve; îmbrăcăminte șiî ncălțăminte de sezon; o pătură sau un sac de dormit; trusă de prim ajutor ; radio cu baterii, lanternă, telefon mobil, fluier și articole de igienă), dacă trebuie să părăsiți locuința;
• Verificați cu atenție scările. Mișcarea seismică poate afecta rezistența acestora. Dacă la ieșire ușile sunt blocate, trebuie să se acționeze fără panică, pentru deblocarea acestora.
• Nu folosiți autoturismul personal decât în situații extreme. Căile de circulație trebuie lăsate libere pentru intervenția serviciilor de urgență;
• Nu vă apropiați de clădiri, pentru a evita accidentele cauzate de căderea tencuielii, cărămizilor, coșurilor, geamurilor sau ornamentelor;
• Dacă sunteți blocat sub dărâmături, semnalați-vă prezența lovind cu un obiect dur, la intervale regulate, în conducte sau în pereții incintei;

De reținut că, uneori, cutremurul poate fi urmat de replici care pot fi la fel de severe sau mai puternice decât şocul iniţial.

Referitor la sistemul de avertizare RO-Alert, acesta nu va difuza notificări, anterior declanşării seismelor. Ulterior producerii cutremurului, în cazul în care acesta generează consecinţe grave, vor putea fi difuzate mesaje de avertizare a populaţiei, cu măsuri de protecţie adecvate (de exemplu: puncte de distribuţie a ajutoarelor de urgenţă).