La Bordești va avea loc, marți, un eveniment important pentru comunitate: Biserica brâncovenească, un monument cu încărcătură spirituală și istorică deosebită, va fi sfințită în ziua în care credincioșii îi cinstesc pe Sfinții Martiri Brâncoveni. Slujba religioasă va fi oficiată de Înaltpreasfințitul Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei, care și-a propus să vină periodic la Bordești. Evenimentul religios constă în Sfințirea Mare a bisericii, oficierea Sfintei Liturghii, iar la final toți cei prezenți vor putea trece prin altar,
Biserica a fost salvată după aproape un secol de uitare
Biserica din Bordești, zidita inițial că mănăstire, a fost ctitorita intre anii1698-1699, de către căpitanul Mănăilă, dregător al Sfanțului Constantin Brâncoveanu. Biserica mănăstirii, păstrată până astăzi, având hramul „Adormirea Maicii Domnului”, iese în evidenta atât prin arhitectura brâncovenească, cât și prin pictura în fresca de pe pereții interiori, care poarta semnătură renumitului zugrav bisericesc Pârvu Mutu. Mănăstirea din Bordești a avut o situație foarte buna pentru o vreme, însă în anul 1742 aceasta este închinată că metoc Episcopiei Buzaului la 1742, până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, când este închinată Mănăstirii Băbeni. Mai apoi, după secularizarea averilor mănăstirești și retragerea călugărilor greci care populau mănăstirea, biserica mănăstirii devine biserica de mir pentru credincioșii din Bordești. Degradarea bisericii, determinata de cutremure și alunecări de teren, face că biserica să fie părăsită definitiv în anul 1911. Mai apoi, biserica este declarata monument istoric prin decret regal, la 10 martie 1915, că urmare a recomandărilor reprezentanților Comisiei Monumentelor Istorice. Începând cu anul 1994, biserica brâncovenească din Bordești a fost integrata în programul național de restaurare. De atunci, a fost realizata consolidarea generala, în special după anul 2005. Lucrările au fost terminate în anul 2010. A fost reconstruita turla bisericii și au fost curățate elementele de pietrărie. Biserica este zidita pe o fundație de plan treflat, cu pridvor deschis pe latura vestica. Sunt de remarcat coloanele sculptate dintre pronaos și naos, precum și fragmentele de pictura originala, realizate de Pârvu Mutu, pe la începutul secolului al XVIII-lea. Autoportretul lui Pârvu Mutu, realizat de acesta în canatul intrării în pronaos, a fost extras după anul 1960, aflându-se astăzi la Muzeul de Arta al României.
