Biserică brâncovenească din Bordești, un monument cu încărcătură spirituală și istorică deosebită, va fi sfințită pe 16 august, când credincioșii îi cinstesc pe Sfinții Martiri Brâncoveni. Pentru acest eveniment unic, întreaga comunitate s-a mobilizat, pentru că nu este vorba doar de o sfințire, ci de readucerea la lumină a unei biserici de o mare valoare, care părea pierdută. Pentru sfințirea mare au fost făcute stranele, cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local, în timp ce icoanele catapetesmei au fost donate de Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei. De asemenea, cu sprijinul autorităților locale, gardul care împrejmuiește biserica va fi vopsit. Slujba religioasă care va avea loc pe 16 august va fi oficiată de Înaltpreasfințitul Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului și Vrancei.
”Sfințirea Bisericii brâncovenești este o mare bucurie, o împlinire a năzuințelor noastre și ale înaintașilor noștri. Este, practic, o readucere la viață a unui edificiu care părea pe veci pierdut. Iată că Dumnezeu a binevoit și a ajutat ca această biserică să fie salvată și adusă la locul ei binemeritat din punct de vedere istoric și spiritual”, a spus preotul paroh Dan Burducea.
Protopopul Oscar Frunză: Sfințirea unei biserici este o slujbă prețuită și îndrăgită de credincioși
Preotul Oscar Frunză, protopopul Protoieriei Focșani II, spune că sfințirea unei biserici este o slujbă importantă pentru comunitate prin semnificația ei. Acesta a precizat că la Biserica brânconvenească din Bordești este vorba de o slujbă de resfințire, care se face ori de câte ori este nevoie, cum ar fi în urma unor lucrări sau dacă nu s-a slujit o perioadă lungă de timp.
”Sfințirea unei biserici este o slujbă prețuită și îndrăgită de credincioși pentru frumusețea, efectele și importanța ei. Locașul de închinare și comuniune, în ortodoxie, este locul sfânt de unde Mântuitorul Hristos își continuă lucrarea sa sfințitoare. De aceea, încă de la punerea temeliei, însemnând locul unde va fi așezată Sfânta Masă, în rugăciunea rostiră de arhiereu, se arată că temelia bisericii este Însuși Hristos cel răstignit, piatra cea din capul unghiului.
După finalizarea lucrărilor de construire, sfințirea bisericii este făcută de către arhiereu. Acesta, purtând toate veșmintele cuvenite acestei trepte a preoției, îmbracă o cămașă albă, ce amintește de giulgiul în care a fost înfășurat Mântuitorul Hristos când a fost coborât în mormânt. Slujba de sfințire începe de la Altar. În timpul sfințirii acestuia mirenii stau afară din biserică, arătând astfel că sfințenia bisericii, locul în care oamenii se sfințesc, nu vine de la ei, ci de la Hristos, închipuit de arhiereul care slujește înconjurat de preoți și, în chip nevăzut, de îngeri. Mirenii vor întra în biserica sfințită.
Tot ceea ce săvârșește arhiereul la slujba de sfințire a bisericii exprimă, într-o varietate de forme, același adevăr al prezenței lui Hristos în biserică. Spălarea Sfintei Mese închipuie botezul lui Hristos, ungerea acesteia cu Sfântul și Marele Mir semnifică darurile Duhului Sfânt și deplinătatea sfințeniei revărsate în biserică. Sfânta Masă este îmbrăcată apoi în giulgiu peste care se așează un veșmânt luminos arătând că aici este mormântul lui Hristos cel răstignit și înviat și totodată masă a Cinei celei de taină, pe care se săvârșește Sfânta Liturghie ce culminează cu Sfânta Împărtășanie.
Din cele arătate se înțelege că de aici, din momentul sfințirii, iradiază sfințenia în mijlocul unei parohii spre toți membrii acelei comunități. Sfințenia nu este altceva decât îndumnezeirea omului. Acesta este rostul bisericii sfințite și acesta este rostul întregii activități răscumpărătoare a Mântuitorului Hristos, așa cum spunea Sfântul Atanasie cel Mare „Dumnezeu s-a făcut om pentru ca pe om să-l îndumnezeiască”.
Așa vede omul credincios biserica sfințită, ca pe un spațiu plin de lucrare și lumină dumnezeiască ce se răspândește peste toată lumea.
Cu privire la situația bisericii de la Bordești, trebuie menționat că este vorba despre o slujbă de resfințire. O astfel de slujbă trebuie făcută ori de câte ori este nevoie. O biserică trebuie resfințită dacă a fost afectată în vreun fel curăția, adică sfințenia ei. Spre exemplu trebuie resfințită dacă s-au făcut lucrări de consolidare, reparații și restaurare a picturii sau, cu atât mai mult, dacă în ea s-au desfășurat activități prin care locașul sfințit a fost întinat, profanat. Chiar și faptul că într-o biserică nu s-a mai slujit vreme îndelungată poate fi motiv de resfințire. Între curățenia din planul material și sfințenia din planul duhovnicesc poate fi făcută o analogie. Tot ceea ce stă în contact cu Preasfântul Trup și Sânge al Mântuitorului trebuie să fie curat și sfințit”, a arătat protopopul Oscar Frunză.
Biserica a fost construită de un căpitan al lui Constantin Brâncoveanu
Biserica din Bordești, zidita inițial că mănăstire, a fost ctitorita intre anii1698-1699, de către căpitanul Mănăilă, dregător al Sfanțului Constantin Brâncoveanu. Biserica mănăstirii, păstrată până astăzi, având hramul „Adormirea Maicii Domnului”, iese în evidenta atât prin arhitectura brâncovenească, cât și prin pictura în fresca de pe pereții interiori, care poarta semnătură renumitului zugrav bisericesc Pârvu Mutu. Mănăstirea din Bordești a avut o situație foarte buna pentru o vreme, însă în anul 1742 aceasta este închinată că metoc Episcopiei Buzaului la 1742, până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, când este închinată Mănăstirii Băbeni. Mai apoi, după secularizarea averilor mănăstirești și retragerea călugărilor greci care populau mănăstirea, biserica mănăstirii devine biserica de mir pentru credincioșii din Bordești. Degradarea bisericii, determinata de cutremure și alunecări de teren, face că biserica să fie părăsită definitiv în anul 1911. Mai apoi, biserica este declarata monument istoric prin decret regal, la 10 martie 1915, că urmare a recomandărilor reprezentanților Comisiei Monumentelor Istorice.
Începând cu anul 1994, biserica brâncovenească din Bordești a fost integrata în programul național de restaurare. De atunci, a fost realizata consolidarea generala, în special după anul 2005. Lucrările au fost terminate în anul 2010. A fost reconstruita turla bisericii și au fost curățate elementele de pietrărie. Biserica este zidita pe o fundație de plan treflat, cu pridvor deschis pe latura vestica. Sunt de remarcat coloanele sculptate dintre pronaos și naos, precum și fragmentele de pictura originala, realizate de Pârvu Mutu, pe la începutul secolului al XVIII-lea. Autoportretul lui Pârvu Mutu, realizat de acesta în canatul intrării în pronaos, a fost extras după anul 1960, aflându-se astăzi la Muzeul de Arta al României.
