Copiii care săvârșesc fapte prevăzute de legea penală, dar nu răspund penal, nu pot fi supuși automat unor măsuri speciale de protecție. Autoritățile trebuie să analizeze fiecare caz și să stabilească dacă intervenția este în interesul copilului, potrivit unei decizii a Curții Constituționale a României (CCR), publicată vineri, 9 octombrie, în Monitorul Oficial.
Decizia nr. 429/2026 privește articolul 60 litera e) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului. Acesta include minorii care au săvârșit fapte prevăzute de legea penală, dar nu răspund penal, printre beneficiarii măsurilor speciale de protecție.
Plasamentul și supravegherea specializată nu sunt obligatorii în toate cazurile
Legea prevede trei măsuri speciale de protecție: plasamentul, plasamentul în regim de urgență și supravegherea specializată.
Judecătorii constituționali au stabilit că simpla săvârșire a unei fapte prevăzute de legea penală nu justifică aplicarea automată a acestor măsuri.
Curtea a explicat că termenul „beneficiază”, folosit în lege, înseamnă că măsurile pot fi aplicate numai dacă reprezintă un beneficiu pentru minor.
„Textul de lege criticat nu se aplică automat, în toate cazurile, ci se ia în calcul beneficiul copilului”, se arată în motivarea CCR.
Prin urmare, instanțele și autoritățile competente trebuie să țină cont de împrejurările concrete și de interesul superior al copilului înainte de luarea unei măsuri.
CCR a respins excepția de neconstituționalitate
Cauza a pornit de la un dosar al Judecătoriei Sectorului 1 București, în care a fost contestată posibilitatea aplicării automate a măsurilor de protecție, inclusiv din perspectiva respectării dreptului la viață privată și de familie.
În dosarul respectiv, instanța înlăturase dintr-o ordonanță de clasare dispoziția privind sesizarea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului.
CCR a respins excepția de neconstituționalitate în unanimitate, considerând că prevederile legale sunt clare, precise și previzibile și permit evaluarea individuală a situației minorului.
Decizia a fost pronunțată pe 30 aprilie 2026 și publicată în Monitorul Oficial nr. 849 din 9 octombrie 2026. Aceasta este definitivă și general obligatorie.
Hotărârea nu modifică vârsta răspunderii penale și nu elimină posibilitatea aplicării măsurilor speciale de protecție. Acestea pot fi dispuse în continuare atunci când sunt necesare și servesc interesului copilului.
