Șefia PNL și interesele unei grupări par mai importante decât stabilitatea unei guvernări de dreapta pentru primul ministrul Florin Cîțu și cei care îl susțin. Noul PNDL este un instrument prin care acesta vrea să câștige voturile aleșilor locali la alegerile din 25 septembrie, din PNL. Poate s-a uitat, dar anul trecut, în timpul campaniilor electorale pentru alegerile locale și parlamentare, liberalii au făcut o mulțime de promisiuni de investiții. Acestea au puse în așteptare pe o așa – zisă listă sinteză a Companiei Naționale de Investiții (CNI), prin care s-a dat o aprobare formală că vor fi realizate.
CNI, în organizarea actuală, nu are capacitatea să realizeze aceste proiecte, în condițiile în care așteptările din teritoriu sunt mari. De aceea, primul ministru Florin Cîțu, în contextul alegerilor din PNL, a mers pe modelul PSD și a venit cu un nou PNDL, prin care să fie realizate investițiile promise.
Ce s-a întâmplat pe parcursul zilei de miercuri arată o provocare intenționată a crizei în coaliție. USR – PLUS a spus că nu este de acord cu Programul Național de Investiții (PNI) ”Anghel Saligny”, cel puțin nu în forma prezentată. Era clar că trebuia să se ajungă la un acord între partenerii de guvernare. Florin Cîțu a spus că lucrurile vor decurge în acest mod. PNI a apărut însă pe neașteptate în ședința de Guvern și a provocat reacția previzibilă a USR – PLUS.
Proiectul PNI nu avea avizul Ministerul Justiției, iar ministrul USR PLUS Stelian Ion a fost demis.
După ce a forțat aprobarea programului de 10 miliarde de euro, Florin Cîțu și susținătorii săi, cum ar fi Emil Boc, au trecut la o altă etapă, de imagine, aceea a învinovăți USR – PLUS că este împotriva modernizării României pentru că nu a susținut noul PNDL.
Din evoluția crizei politice, se văd niște etape, despre care nu e clar dacă au fost planificate sau nu. Prima a fost lansarea discuției despre noul PNDL, fără a se ajunge la un acord în coaliție. A doua a fost forțarea adoptării în Guvern, deși nu erau toate avizele și fără un consens între parteneri. A treia etapă este acuzarea USR – PLUS că se opune modernizării și chiar de șantaj.
Florin Cîțu și tabăra lui au mers cu adoptarea PNI până la ruperea coaliției, ceea ce ridică semne de întrebare dacă nu chiar și-au dorit acest lucru, să provoace ieșirea USR – PLUS de la guvernare. PNL și USR – PLUS au ajuns la guvernare cu mari așteptări din partea electoratului de dreapta. Forțarea ruperii coaliției de guvernare arată însă că tabăra din care face parte primul ministru pare să fie interesată doar să controleze PNL și guvernarea, cu orice preț. Cam așa cum făcea și PSD.
