Piața valutară a adus noi presiuni asupra leului, în contextul creșterii cererii de valută și al evoluțiilor macroeconomice regionale.
Leul nu a profitat, la jumătatea acestei săptămâni, de reducerea aversiunii față de risc, care a permis aprecierea altor monede de la marginea zonei euro.
Luna decembrie este, de regulă, perioada în care cererea comercială de valută atinge nivelul maxim al unui an, fapt care adâncește deficitul de cont curent al României. Acesta s-a ridicat, în primele nouă luni din 2025, la 22,275 miliarde de euro.
Cursul euro a crescut miercuri de la 5,0893 la 5,0916 lei, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele aproape două luni. Cotațiile la care au fost realizate tranzacțiile au urcat la 5,089 – 5,092 lei.
Indicii ROBOR și-au reluat tendința lent descendentă, manifestată încă de la jumătatea lunii mai, când au fost atinse maxime comparabile cu cele din 2023, pe fondul ieșirilor de capital după primul tur al alegerilor prezidențiale.
Rezultatul alegerilor din mai a calmat piețele, iar BNR — care a sterilizat în mod agresiv lichiditatea și a vândut peste 8 miliarde de euro în circa două săptămâni — a permis ulterior creșterea cantității de bani din piața monetară.
Astfel, indicele ROBOR la trei luni, de referință pentru majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a coborât miercuri de la 6,22% la 6,21%, față de 6,23% acum o săptămână.
Indicele la șase luni, utilizat la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,36% la 6,34%, iar cel la 12 luni a coborât de la 6,57% la 6,55%, pregătindu-se, după aproape jumătate de an, să revină sub dobânda-cheie a BNR, aflată la 6,5% din august 2024.
Creșterea sectorului industrial din Franța și Germania, confirmată de indicii PMI, a stimulat cererea de euro, care a urcat până la 1,1670 dolari — maxim al ultimelor cinci săptămâni. În piața locală, dolarul a scăzut de la 4,3849 la 4,3656 lei, față de 4,3975 lei acum o săptămână, evoluție influențată și de pariurile investitorilor privind o posibilă reducere a dobânzilor de către Rezerva Federală la ultima ședință din acest an.
Moneda elvețiană, aflată în apreciere față de euro, a crescut de la 5,4481 la 5,4516 lei. O evoluție similară a înregistrat și lira sterlină, care a urcat de la 5,7849 la 5,7984 lei.
Deprecierea dolarului a determinat scăderea prețului gramului de aur de la 590,0719 lei la 589,2664 lei, însă nivelul rămâne mai ridicat decât cel de la jumătatea săptămânii trecute (587,8991 lei). Miercuri, metalul prețios se tranzacționa în intervalul 4.193,70 – 4.229,70 dolari/uncie, valori apropiate de cele din ziua precedentă.
Scăderea inflației din Polonia, de la 2,8% în octombrie la 2,4% în noiembrie — sub ținta de 2,5% a băncii centrale — îi permite acesteia să ia în calcul o reducere a dobânzii-cheie, situată din octombrie la 4,25%. Moneda poloneză s-a depreciat inițial, însă s-a întărit miercuri la 4,2312 zloți/euro, iar forintul la 380,65 forinți/euro.
După o scădere de peste 18.000 de dolari în noiembrie — cea mai mare depreciere lunară din mai 2021 — începutul lunii decembrie nu a adus vești bune pentru bitcoin, care a atins luni un minim de 85.653 dolari. La jumătatea săptămânii, criptomoneda se tranzacționa în intervalul 91.056 – 93.964 dolari, iar ethereum între 2.988 și 3.094 dolari.
(Radu GEORGESCU)
