Săptămâna trecută, Universitatea Bordeaux i-a acordat titlul de doctor, cu cel mai înalt calificativ, avocatului Cătălin Boacnă, originar din județul Vrancea. Evenimentul a marcat, totodată, o premieră pentru Facultatea de Drept a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, cea mai veche facultate de drept din România (fondată în 1855): este pentru prima dată când un doctorand aflat în cotutelă susține public teza de doctorat în străinătate.
Susținerea a avut loc vineri, 19 decembrie, în fața unei comisii formate din șase membri, unele dintre cele mai importante nume din domeniul juridic românesc și francez. În clasamentele universitare franceze, Facultatea de Drept din cadrul Universității Bordeaux este considerată cea mai bună facultate de profil din Franța, iar Institutul Național al Magistraturii din Franța are sediul în Bordeaux, nu la Paris.
Cătălin Boacnă este absolvent al Colegiul Național Pedagogic Spiru Haret din Focșani și și-a început studiile doctorale sub îndrumarea profesorului Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Datorită interesului major al temei abordate și pentru mediul academic francez, coordonarea a fost realizată și de profesorul Jean-Christophe Saint-Pau, președintele Asociației Franceze de Drept Penal și decan al Facultății de Drept din Bordeaux.
Din comisia de susținere au mai făcut parte prof. Marie-Christine Sordino (Universitatea Montpellier, fondată în 1289), prof. Guillaume Beaussonie (Universitatea Toulouse, fondată în 1229), prof. Charlotte Claverie-Rousset (Universitatea Bordeaux) și prof. Ruxandra Răducanu (Universitatea din Craiova). Dezbaterile academice au durat peste patru ore și jumătate.
Bursa Guvernului francez pentru cei mai buni doctoranzi străini
Teza, intitulată „Viața privată în era tehnologică, o provocare pentru dreptul penal. Studiu comparativ Franța–România”, a fost finanțată de Guvernul Franței, prin Ambasada Franței la București. Cătălin Boacnă a obținut Bursa de excelență a Guvernului francez, una dintre cele mai elitiste burse destinate cercetătorilor străini.
Lucrarea analizează, dintr-o perspectivă comparativă, transformările vieții private sub impactul digitalizării, al inteligenței artificiale, al profilării comportamentale și al utilizării datelor medicale, genetice și biometrice. „Subiectul este extrem de actual. Există o nevoie reală de protejare a vieții private prin instrumentele dreptului penal, în era digitală. Lucrarea exprimă o muncă impresionantă a doctorandului”, a declarat prof. Guillaume Beaussonie, președintele comisiei de jurizare.
Cătălin Boacnă: „Omul conectat la tehnologie este, în realitate, un om «colectat»”
Unul dintre subiectele centrale ale cercetării vizează profilarea comportamentală și modul în care colectarea datelor private influențează comportamentul utilizatorilor de tehnologie. „Omul conectat permanent la un ecran animat de algoritmi devine, în realitate, un om «colectat»: existența sa cotidiană este însoțită de o captare continuă a datelor, atât de către giganții IT, cât și de către autoritățile publice. Dreptul penal va trebui să își elaboreze instrumente noi, sincronizate cu nivelul actual de dezvoltare tehnologică, pentru a oferi o protecție mai fină acestui tip de personalitate, ale cărei decizii sunt tot mai puternic modelate din exterior”, a explicat Cătălin Boacnă.
Preluarea funcțiilor decizionale de către algoritmi
Acesta avertizează asupra riscului ca algoritmii să preia, treptat, funcții decizionale esențiale ale individului, inclusiv în plan electoral. „Nu este o problemă dacă cineva întreabă ChatGPT cu ce să se îmbrace mâine sau cum va fi vremea. Problema apare în momentul în care va întreba cu cine să voteze. Din acel punct, riscul nu mai este unul strict individual, ci unul de pierdere colectivă a liberului arbitru, prin deplasarea treptată a facultății de a decide – de la chestiuni minore la alegeri fundamentale – din sfera conștiinței personale în cea a recomandărilor algoritmice”, a conchis Cătălin Boacnă.
„Rețelele de socializare au creat o extensie virtuală a sinelui”
Un alt capitol important al cercetării analizează apariția unei noi forme de organizare socială, denumită de autor „societatea de expunere”. „Rețelele de socializare au creat o extensie virtuală a sinelui, iar dublul numeric a devenit o resursă exploatabilă. Asistăm la transformarea intimității în spectacol, iar realitatea trăită este înlocuită de reprezentări. Această identitate virtuală capătă valențe juridice importante, mai ales în contextul infracțiunilor online – de la înșelăciune și furt de identitate, până la hărțuire sau atentate la viața privată”, a mai precizat Cătălin Boacnă.
