Guvernul României a transmis precizări privind decizia de majorare a impozitelor și taxelor pe proprietate – clădiri, terenuri și autovehicule – arătând că măsura a fost determinată, între altele, de gradul redus de colectare și de neactualizarea impozitelor cu rata inflației, situație care a generat pierderi semnificative de venituri pentru autoritățile locale.
Potrivit Executivului, noile cuantumuri ale impozitelor vor conduce la o creștere estimată a veniturilor din impozitarea proprietății cu aproximativ 3,7 miliarde de lei în anul 2026. Guvernul subliniază că sumele colectate din impozite și taxe locale rămân la bugetele autorităților locale, în condițiile în care bugetul de stat nu mai poate susține majorarea transferurilor, pe fondul deficitului bugetar.
În comunicatul transmis se arată că reforma impozitării proprietății era necesară, România situându-se printre statele europene cu cea mai mică pondere a veniturilor obținute din această sursă, respectiv 0,55% din PIB, comparativ cu o medie de 1,85% la nivelul Uniunii Europene. Totodată, Guvernul indică existența unor diferențe semnificative de impozitare între localități, lipsa corelării impozitelor cu valoarea de piață a clădirilor în cazul persoanelor fizice și un grad scăzut de colectare, peste o treime din impozite nefiind încasate.
Executivul mai precizează că reforma impozitării proprietății a fost asumată de România în perioada 2021–2022 prin Planul Național de Redresare și Reziliență, precum și în cadrul negocierilor cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar și prin Planul fiscal-bugetar structural pe termen mediu. Angajamentul a fost reconfirmat în decembrie 2024 și aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2025.
Potrivit Guvernului, deși discuțiile privind impozitarea proprietăților în funcție de valoarea de piață au avut loc de mai mulți ani, decizia a fost amânată de guvernele anterioare. Această lipsă de asumare a pus în pericol accesarea fondurilor europene, inclusiv prin amânarea încasării unor sume aferente cererilor de plată 4 și 5 din PNRR, estimate între 300 și 500 de milioane de euro.
În ceea ce privește contextul adoptării măsurilor, Executivul arată că acestea au fost necesare pentru ridicarea condiționalității macroeconomice și validarea jaloanelor asumate. Intrarea în vigoare a fost întârziată ca urmare a deciziilor Curtea Constituțională a României din luna decembrie, a demersurilor opoziției și a procedurilor legale subsecvente, aspecte care au afectat depunerea cererii de plată numărul 4.
Guvernul mai menționează că adoptarea actului normativ la data de 15 decembrie 2025, cu un termen scurt de aplicare, a impus modificări suplimentare pentru a permite autorităților administrației publice locale să stabilească noile cote prin hotărâri de consiliu local. Calendarul comprimat a redus timpul de pregătire la nivel local și a generat dificultăți în implementare, inclusiv probleme tehnice la platforma ghișeul.ro, erori de calcul ale deciziilor de impunere și diferențe de aplicare între unitățile administrativ-teritoriale. Potrivit Executivului, aceste disfuncționalități sunt în curs de remediere.
Conform estimărilor oficiale, majorarea impozitelor pe proprietate va aduce în anul 2026 venituri suplimentare de peste 30% față de 2025, respectiv aproximativ 1,42 miliarde de lei din impozitul pe clădiri, 1,09 miliarde de lei din impozitul pe terenuri și 1,18 miliarde de lei din impozitul pe autoturisme și alte mijloace de transport.
